De specie : Ornament

De specie : Ornament.

Natura isi revine.. si parca infloreste mai frumos in acest an, ca niciodata. Si vantul pare mai cald iar stropii de ploaie mai limpezi. Dar .. de cate ori ne-am gandit pentru un singur moment ca natura sa ramana intr-un singur stadiu, vesnic inverzita cu cer limpede si soare domol. O continuare nesfasita a unui singur ciclu de viata, fara sa fie nevoie de moartea ei temporara, fara sa fie nevoie de transformarea ei in culori inchise, in contrasturi putrede. Ori .. sa fie vesnic toamna, drumul de frunze sa dispara, copacii sa ramana seci iar viata noastra sa fie traita printre scheleti. M-as increde atat de mult in arta nemuritoare a unui singur anotimp, fara sa existe alte 2-3 care sa ne ajute la aprecierea, mai mult sau mai putina a naturii, fara sa fie nevoie de un contrast si alte balante. Cateodata... imi doresc ca si viata sa fie incununata de o continuare spre nesfarsit, un ciclu uman, de moarte si inviere, o singura fiinta. N-am dorit nicicand sa imi imaginez lumea fara existenta mea. Mai intotdeauna am considerat ca merit sa traiesc, doar pentru ca ... m-am nascut, si pentru ca m-am nascut trebuie sa traiesc in functie de cum si cat pot. Dovedesc a crede ca fiinta mea, nu este atat de importanta pentru organismele vegetale si refuz pana la Dumnezeu sa cred ca voi ajunge intr-o buna zi.. proaspat ingrasamant. Ca energia rasei mele umane sa fie imprumutata pamantului. Ca acceptand sau nu, ne nastem sa murim iar tot ceea ce contine acest ciclu reprezinta optiuni de decor. Este ca si cum ti-ai schimba mobilierul din casa, iti ramane imaginea camerei decorate in stil vechi, dar cu timpul acceptand o noua imagine a camerei tale, fostul mobilier ...ramane doar pal. Ramane doar bucati de scandura lucrate candva din suflet si dragoste. Natura ne ofera exemplul perfect a ceea ce reprezinta in fiecare an, un cadru repetat.. si doar ea-si permite luxul de-a ramane nemuritoare chiar daca iarna o petrece in nefiinta. Deseori am indraznit sa apelez la raceala timpului, pentru a transforma fiintele, umane sau mai putin, intr-un simplu peisaj. Le-am oferit optiunea de-a reprezenta mai mult decat atat, pana cand.. n-au mai insemnat nimic, iar toamna existei lor s-a asezat peste ganduri si amintiri descompuse. Optiuni de decor... oamenii in viata noastra.... si noi in viata lor... "Nu avem nevoie de nimic, din ce avem nevoie"