Cu mortu' peste gard

Un reportaj incredibil mi-a atras atentia pe micul monitor ce ne prezinta realitatea tulburatoare a zilelelor in care traim.Iar asa o anume echipa ce prezenta cazul unei famili dintr-un sat mult mai indepartat de civilizatia din Bucuresti ori vr'un alt oras mantuit cu suflet.In prima instanta mi-a smuls un zambet, considerat ca si haios cazul.. a urmat ca sa  fie..  unul amar. Zilele duse in spate cu greutati si neliniste, certuri si ura... toate astea mai peste tot si nu doar pe plaiul nostru mioritic. Dar acelea prea putin sunt interesante... O familie din nu stiu ce sat avea o foarte mare problema ... Ea detinea 6 membri... 3 femei, 2 barbati si ..un copil.., iar singura lor iesire nu era pe poarta ci peste un gard.. Un gard ce dadea in curtea unei scoli de clase primare . Iar asta din toata rautatea vecinilor d'a nu imparti un drum.. un petic de pamant lat de 1m pentru o carare spre folosinta.. Incredibil de crezut cum ni se inchid portile spre o viata mai buna chiar si de catre vecinii ce ar trebui sa ne bata umarul si nu sa ne ingradeasca accesul la drumul ce are sa fie unica vizita a vietii in casa noastra. Toate planurile erau corecte.., petitiile depuse la primarie erau in caz de rezolvare , apoi.. mai urma decizia judecatii (de apoi) din partea tribunalului.. unde... tot adevarul avea sa fie de partea familiei ingradite.Zilele insemna 100 de m garduri spre magazine, spre groapa de gunoi ori spre scoala unde al' micu putea invata despre omenie, litere,sisteme,progresie aritmetica... adjective,omonime... sinonime... unde cuvantul om se poate asocia mai degraba cu o bucata de celuloza decat c'un sistem complex de sentimente si trairi.Nu exista alt drum.. ci doar o bucata de gard pazita de doua scari, una p'o parte iar alta pe cealalta parte , fie ca-i de soare ori cu ploaie .. singurul petic de speranta spre chipul altor oameni.Pe cealalta parte vecinii sustin ca ei sunt cei care au dreptate si nicidecum familia rea, ce au atentat la intregirea lor fizica cu vreo cateva bucati de ranga pe spinare.. familia izolata este cea demna de pedepsit si nu ei... Nu considera c-au facut nimic gresit decat c-au cimentuit poarta sufletului , poarta ce pe actele de la primarie .. era proprietate privata detinuta din '52 , anul mutatiei definitive... asa ca.. de ce sa-si faca pomana.. cu niste semenei d'ai lor.. cand pot bine-mersi sa-si construiasca gardul linistii intre oameni..Dimineata,ziua,seara,noaptea ... scara este calcata in picioare necontenit.. iar vecinii arunca pisica moarta fiecare in curtea altuia ca nu care cumva sa putregaiasca in propria ograda.. Un popor... ce se pedepseste singur... uitand ca doar Dumnezeu este singurul ce detine arhiva cheltuielilor noastre sufletesti...