Mozaic. (Propriul papusar)

Undeva spre mijloc de noapte m-am razgandit. Trebuie sa-mi fac tabietul. In fiecare seara fac aproape acelasi lucru, asa ca era obligatoriu sa onorez si aceasta noapte mergand la barul din colt de virtual. Un local unde-mi droghez materia in fiecare seara, sorbind replici tip diverse, de calitate sau mediocre.Cateodata unele-mi raman intiparite atat de bine, incat in momentul cand inchid ochii trebuie sa le despic, sa le caut folosinta, sa le caut un raspuns mai bun, sa le mutilez, sa le infrumusetez.Sunt prea rare replicile bune insa ele chiar exista.
Asa ca imi trag repejor ochelarii pe nas, fara ei mai nou ma simt ca un ciclop, ma imbrac elegant si iau drumul ce duce spre dughena de seara. Ea fiind singurul loc in care refugiez dupa ora douazeci si doua. Locul unde poti consuma timp, pierzandu-ti reputatia impreuna cu izmenele. Nu-i prea stralucit da-i indeajuns pentru a ma tine in viata. Inca doi pasi, un click si iata-ma in prag, ma gudur putin, ridic ochelarii pe nas, trag de cateva ori aer adanc in piept, ascult cateva note vocale de dupa prag.. si intru. Atmosfera difera in functie de seara iar asta e direct legata de numarul persoanelor care frecventeaza localul. Nu difera cu mult cu exceptia decibelilor in picaj, iar pe noaptea asta zgmotul este aproape infernal. Nici ca te mai poti intelege timpan in timpan, iar asta pe buna dreptate ca-i foarte aglomerat. Un mobilier destul de vechi imprejmuieste peretii, scaune cu spatarele scorojite de timp de omoplatii sustinuti, incat aproape cu greu mai descifrezi numele complet al fiecaruia.Un fum gros de pipa si trabuc se ridica de la mese iar vizibilitatea e atat de scazuta incat mai sa nu reusesti sa ochesti barul. In surdina se aude o romanta veche, ce da sa ridice temperatura incaperii cu ceva grade plus.Nimic nou pana acum.., acelasi tablou de fiecare noapte. Intr-un colt imediat pe stanga stau hlizite trei dame impreuna cu un sapcaliu. Oferindu-le de baut damele de toata frumusetea si-au oferit si dansele la randul lor timpul si zambetele, petrecute cu dragutul papitoi ce gesticuleaza des din membre.
Iar cum toata treaba merge din oferta in oferta nu se vede absolut nimic rau in ..cerere.Mai sus de ei cu vreo doua mese doi juveti alaturi de doua dame clasa prima-ntâi, discuta printre gesturi fine pe 
chip si in degete. Micile lor miscari dau de inteles ca cererea ramane aceeasi doar ca intra in peisaj o alta abordare.Dupa primii cinci pasi ma opresc privire-n privire cu un amic, parca vesnic lovit de aburul de alcool.
De atata timp pierdut mi-am permis sa-mi trag de partea mea, una-doua bucati de oameni pentru o mai mare
animare. In seara asta nu doresc sa vorbesc asa ca nu-l invit la masa mea ci doar ii multumesc pentru invitatie la sezatoarea lui cu o simpla strangere de mana si un zambet sincer.Statea la masa cu 5 gaste, numai bune de jumulit.. iar dupa expresiile fetelor se observa destul de clar ca sunt oparite.. din diferite motive.Sunt grozav de tacut si daca m-ati întreba de ce, n-as putea sa va raspund. Ajuns in final in micul meu colt mai intunecat de unde-mi execut cu indemanare privirile critice si gandurile simple-compuse, imi arunc paltonul pe spatarul scaunului si comand.. in fiecare seara aceeasi bautura, 50 de zaraza. O fortez repede pe gatlej si ma ridic, apuc carpa dintr-o miscare iritata si pasesc grav spre iesire... In seara asta nu-i de mine... mult prea aglomerat iar aerul aproape irespirabil.. Sigur voi reveni...


Parte/a doua.
Intr-o seara oarecare ce incepe prin acelasi anturaj, in acelasi loc plin de fum(uri) si smiorcaieli false, sed cuminte sprijint d'un reazem, cu gandurile pe dreapta.
Incerc sa tintui barmanul de servici, in mana lui de-mi voi lasa gatul si ceva cuvinte.
Viermuiala ca de obicei,zgomot si alte festivitati.. Imi rotesc pachetul de tutun, tacticos cu miscari precise, clipind rar si incercand sa descifrez vreo idee buna din tot acest tarabit. O coarda vocala pe do major se face auzita cu o replica "-Sunteti toate.. niste vagaboande, femei de doi lei, va dansati si va lasati jucate de vorbe si atingeri printre coapse, femei de doi .. lei, nascute pentru cratita si copii cu aspiratii si vise de printese.Sunteti o adunatura e jucatoare ordinare". M-am oprit din tic-ul ce-mi exprima lipsa de rabdare si m-am intors cautandu-ma in buzunarul de la piept de o bricheta.. un alt foc.. L-am cercetat cu privirea... pe stimatul domn ce a reusit sa exprime o asemenea replica fata de semenele lui si de duduile ce se amuzau din belsug de expunerea acestei pareri. Dupa port si gesturile crude nu detinea prea multe cunostinte... iar singurele ce le stapanea le juca la ruleta .. ruseasca.O alta voce se aude din ceafa"- Buna seara, cu ce vapori de bautura va imbibati pe seara asta, ca de obicei..?" Pentru o secunda m-am gandit sa comand.. cu totul altceva, dar daca... voi plati pentru prostul... gust?! "-Da, dar sa fie dublu. Am nevoie de o cat mai mare incarcatura mentala". Deschid pachetul si extrag o tigare privindu-mi coniacul cum se toarna in pahar....cand pe partea stanga se aseaza o duduie, foc toata si machiata boboc. Acoperita c-o haina de blana.. imitatie de piele fina cu tente scumpe. Initial nepasator, gandeam in departari lipsite de precizie cautand raspunsuri.... cand nu am intrebari
" -Un foc, se poate?
- La ce anume, Domnisoara? intreb fara a-mi ridica privirea din pahar.
-Doresc o bricheta, iar Dumneavoastra o aveti la indemana.
-Focul il am Domnisoara, iar de bricheta... puteti a va servi si singura daca nu va cer prea mult.
-Veniti des prin acest local?
-De cate ori este nevoie.. de mine sa umplu spatiul si de ce nu ...?! sa mai golesc si ceva sticle vesnic pline.. ca si cum nu-mi fac datoria de bautor... pana la capat.
Pufaia masurata cu un subtil gest de emotie la inhalarea fumului, tremurandu-i degetele lunguiete si subtiri... c-o terminatie de unghie ingrijita si pictata in stil "french". Din doua fumuri rotea jarul in scrumiera si scutura fin cenusa. Fac semn catre barman.. sa se induplece si sa-si miste trupul vioi in pas alarmant catre mine.
-Domnisoara serveste ceva sau bem amandoi din acelasi pahar?
-Ce serviti?
- As dori o cafea scurta si o apa plata si sa nu fie rece apa, va rog.
-Chiar asa, de atatia oameni reci am putea servi si apa la temperatura gandului.
-Gandurile va sunt reci?
-Sa te includ in ele.. ori ba?
-Ai putea sa ma incluzi cat sa nu simt.
-Gresit Domnisoara, prin ochii ce oglindesc in creier...si-mi strabat suflarea te-ai putea trezi pe ne/simtite...
-Atunci poate imi faceti un favor?!
-As putea, dar asta ar insemna sa vindeti o picatura din libertatea ce-o aveti iar un angajament fata de mine nu-i tocmai unul.. pe masura. As putea sa va insel asteptarile
-Nu am asteptari prea multe si prea mari de la oameni, le pansez sufletele de cand ma stiu si uit mereu de al meu.
-As varsa o lacrima Domnisoara pentru a ta suferinta insa... nu-i tocmai locul potrivit.. si nici macar timpul.
-Spuneti-mi un timp potrivit sau cum il denumiti pentru a ne asculta reciproc.
-Acela mai putin profund.. si mai putin indiferent.
-Sunteti de o raceala exagerata si nu cred ca eu sunt motivul acesteia ori va displace compania mea.
-Nici cuvant, amabila domnita, nu porti tu vina ca-s risipitor de timp ori nu ma pot debarasa de cochilie.Apropo ca tot n-a ajuns subiectul, aveti o coafura .. deosebita, cozile impletite manual..apoi transformate in coc,.. absolut superb.
-Sunteti plin de complezenta iar dupa chip si privire va pot traduce usor ironic.
-[ Ma socotiti... fiind rece si m-acuzati de complezenta... cand sincerele-mi cuvinte capata coerenta]-.Vezi stimabila Domnita, ca in astfel de baruri de noapte nici cel mai mic graunte de suflet.. nu va incolti frumos, cand totul este lipsit de expresivitate, cand viata devine rutina iar pustiu-i tot mai mare....Va doresc o seara linistita.. si va las in compania dansului din bar pentru care sunteti un simplu antrenament de noapte. 
Ma ridic greoi de pe scaun, imping restul din pahar in stomac, platesc plictisit, arunc palaria pe ochi, c-o miscare de deget apuc paltonul de gaica si-l asez pe umarul drept, pasind greu spre iesire. Plecat-am singur.. ma intorc singur.. regula de baza... Luminile ce-mi dau culoare drumului par atat de palide si mi-e greu sa vad cararea cea dreapta... In drumul spre casa incep sa recit in gand c-un usor fluierat.. " In ciuda aparentelor, nu m-am simtit bine in pielea mea niciodata, si nu pentru c-am avut aripi ci pentru ca am avut unghii; si nu pentru ca n-am avut ochi de vultur ci .. pentru c-am purtat ochelari....in ciuda aparentelor n-am gandit [-niciodata-] asa cum.... aratam"


Ruptura de sceneta din .. lumi paralele.